Incredere

Au fost ani in care nu am mai crezut in nimic, ani in care uitasem ce inseamna iubirea, si niste luni recente in care am crezut ca o data cu plecarea lui Vali din viata mea, totul s-a sfarsit. Luni de zile in care seara de seara m-am rugat sa se intoarca la mine...
...astazi, pot spune ca am lasat in urma tot trecutul, daruindu-l tuturor, cu tot cu amintiri si flori ofilite. Cu tot cu lacrimi si regrete ale noptilor pierdute.
Astazi pot spune ca este pentru prima data in viata mea cand traiesc o poveste de dragoste asa cum mi-am dorit, cand toate lucrurile materiale din viata mea nu mai inseamna nimic, cand mi se taie respiratia cand vad pe telefon numele lui si cand sunt dispusa sa o iau de la inceput intr-un loc indepartat de cel in care am crescut, necunoscut, dar atat de familiar.
Il iubesc, il iubesc nebuneste, si e iubirea aia in care simti ca fara celalalt nu ai aer, te simti claustrat.
Faceam la cursurile de franceza saptamana asta niste lectii despre dedicatii, lucruri frumoase pe care oamenii le spun persoanelor speciale din viata lor, care au schimbat cursul evenimentelor.
Astazi, persoana careia as vrea sa ii aduc o astfel de dedicatie, este Adrian, iubitul meu, cel care m-a readus la viata. Te iubesc. Asa cum nu am mai facut-o niciodata. Ai incredere in mine...