Citeam pe net in seara aceasta despre o noua "victima" a crizei financiare, si anume Turnul Eiffel din Paris. Cititorii blogului cred ca s-au obisnuit deja ca tot ce tine de acest oras ma pasioneaza extrem de mult. Daca v-ati plictisit, pana o sa imi vina sa scriu despre altceva, puteti sa dati pagina.
Pentru cei care au decis, totusi, sa citeasca aceasta postare, va spun pe scurt, despre ce este vorba. In articolul citat, se aducea la cunostinta cititorilor ca biletele la Turnul Eiffel s-au scumpit. Ca urcatul pana la ultimul etaj e 13 euro, nu 12 ca si pana acum. Tot articolul in cauza specifica faptul ca si anul trecut, tot cam pe vremea asta, se inregistra o crestere a pretului biletului, ce-i drept, cu o valoare procentuala mai mica. Pai anul trecut parca nu era criza... In fine :(
Citind titlul articolului "Turnul Eiffel-lovit de criza financiara", prima idee care mi-a venit a fost ca, Doamne fereste, l-or fi inchis ca nu se mai duce nimeni. Ca sa imi dau seama, apoi, ca lovitura in cauza se referea la o crestere de pret. Cu 1 euro. Turnul Eiffel, la fel ca si tigarile, cafeaua, spectacolele de teatru de renume si toate lucrurile scumpe care ne plac, este un produs (sa-i spunem asa) de lux. Tot economia ne-a invatat ca daca pretul unui bun de lux creste, asta nu inseamna ca in mod automat scade si numarul de clienti, in speta vizitatori. Si ca o crestere de pret nu intervine neaparat in vremuri de criza (sau pseudo-criza, eu ca roman umil nu fac diferenta dintre ce era inainte si ce e acum, in vremuri "negre").
Eu nu cred ca turnul Eiffel este lovit de criza financiara. Este o scumpire normala, asa cum se scumpesc biletele de teatru, parfumurile, bijuteriile, biletele de avion. Si nu este o scumpire generata de criza. Cerere exista si va exista intotdeauna, in orice moment al anului vei merge, vei sta 1 ora-2 minim la coada sa urci pana in varf. Dar vei vedea Parisul de sus si te vei simti important.
Imi amintesc ca un profesor ne povestea la un curs ca a dat 17 euro pe o apa plata pe plaja in Monaco, si ca lucrul respectiv l-a facut sa se simta important. Cum ar fi un drum pana sus in Turn doar cu 1 euro?
Pentru cei care au decis, totusi, sa citeasca aceasta postare, va spun pe scurt, despre ce este vorba. In articolul citat, se aducea la cunostinta cititorilor ca biletele la Turnul Eiffel s-au scumpit. Ca urcatul pana la ultimul etaj e 13 euro, nu 12 ca si pana acum. Tot articolul in cauza specifica faptul ca si anul trecut, tot cam pe vremea asta, se inregistra o crestere a pretului biletului, ce-i drept, cu o valoare procentuala mai mica. Pai anul trecut parca nu era criza... In fine :(
Citind titlul articolului "Turnul Eiffel-lovit de criza financiara", prima idee care mi-a venit a fost ca, Doamne fereste, l-or fi inchis ca nu se mai duce nimeni. Ca sa imi dau seama, apoi, ca lovitura in cauza se referea la o crestere de pret. Cu 1 euro. Turnul Eiffel, la fel ca si tigarile, cafeaua, spectacolele de teatru de renume si toate lucrurile scumpe care ne plac, este un produs (sa-i spunem asa) de lux. Tot economia ne-a invatat ca daca pretul unui bun de lux creste, asta nu inseamna ca in mod automat scade si numarul de clienti, in speta vizitatori. Si ca o crestere de pret nu intervine neaparat in vremuri de criza (sau pseudo-criza, eu ca roman umil nu fac diferenta dintre ce era inainte si ce e acum, in vremuri "negre").
Eu nu cred ca turnul Eiffel este lovit de criza financiara. Este o scumpire normala, asa cum se scumpesc biletele de teatru, parfumurile, bijuteriile, biletele de avion. Si nu este o scumpire generata de criza. Cerere exista si va exista intotdeauna, in orice moment al anului vei merge, vei sta 1 ora-2 minim la coada sa urci pana in varf. Dar vei vedea Parisul de sus si te vei simti important.
Imi amintesc ca un profesor ne povestea la un curs ca a dat 17 euro pe o apa plata pe plaja in Monaco, si ca lucrul respectiv l-a facut sa se simta important. Cum ar fi un drum pana sus in Turn doar cu 1 euro?
RSS Feed (xml)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu