Nu stiu altii cum sunt, dar la mine, de fiecare data cand merg cu autobuzul si prind controlori, se intampla ceva care daca nu ma oripileaza, imi lasa un gust al naibii de amar. Sau de acru. Nu stiu daca explicatia se rezuma la simplul fapt ca traim in Romania (stiti voi, tara aia cu ceasul) si numai la noi se poate intampla asa ceva, dar cert e ca asa ceva n-am vazut pe la altii mai mari.
Eram in 335 intre Muzeul Satului si Casa Scanteii, si au urcat controlorii. Nimic neobisnuit, in ultima vreme ii vezi tot mai des, cu acele priviri lacome dupa amenzi, ca deh, pre vremuri de criza, incearca fiecare ce poate. La usa din mijloc era un aurolac care cersea si mirosea ingrozitor, un rrom (ca e jignire sa ii numesti altfel), care a coborat nestingherit si neobservat la prima statie, desi autobuzul era pe jumatate gol, si nu plin. Nu e prima data cand vad asta si mereu am vrut sa comentez ceva, sa le spun oamenilor alora care se numesc controlori: "fratilor, da' cu astia ce faceti?" dar sa te pui cu organul public de control nu e un lucru pe care si-l permite oricine.
Nu despre aurolacul cu pricina era vorba. Oricum va spuneam ca a coborat la prima statie.Luand mai multa lume la puricat dupa bilete si abonamente, controlorii nostri au nimerit la un tanar, un om decent, ce se intorcea de la munca acasa, cel putin asa parea. Omul a predat binevoitor cardul de abonament pentru control, dar surpriza: la trecerea prin dreptul aparatului specializat din autobuz cardul nu facea nici o reactie, nu tu piu piu, nu tu piuuuuuuuuu din ala lung, nimic. Toti cei 3 controlori au tabarat in jurul tanarului in cauza, care, saracul, nu intelegea ce se intampla. Va jur ca nici eu nu intelegeam. Stateam si ma uitam ca la film. Explicatia nu a intarziat, totusi, sa apara: dom'ne, ti s-a demagnetizat cardu', esti pasibil de amenda. Pai cum dom'ne sa mi se demagnetizeze cardul ca d'abia ieri m-am dus si l-am reincarcat? Pai, da, dar sigur l-ati tinut langa telefon sau pe televizor si de aia s-a demagnetizat. Am ramas cu ochii ca bufnita la asemenea explicatii hilare, desprinse din povestile cu zane si zmei. Argumentul ca materialele din care e facut cardul sunt proaste, la fel ca si compostoarele in care nu iti intra biletul de hartie a fost exclus din start. Si uite asa se trezi personajul in cauza cu o amenda de 50 de RON. Argumentele lui ca fiecare card, fiind nominal, are o evidenta undeva, intr-o baza de date, cand a fost facut si ce valabilitate are, au fost bagate la gunoi. Omului i s-a retinut buletinul si i s-a intocmit proces verbal. In cazul in care avea o contestatie de facut trebuia sa mearga la un sediu pe langa liceul Sincai, cu program de la 7 la 16 in nu stiu ce zi a saptamanii.
Am coborat la Apicola, sa astept urmatorul autobuz. Plin de ciobani, muncitori nespalati, si oameni cu PET-urile de bere in mana, duhnind a alcool si a toate alea. Pe ici, pe colo, un om normal. Stau in Baneasa si asta imi ocupa tot timpul.
Eram in 335 intre Muzeul Satului si Casa Scanteii, si au urcat controlorii. Nimic neobisnuit, in ultima vreme ii vezi tot mai des, cu acele priviri lacome dupa amenzi, ca deh, pre vremuri de criza, incearca fiecare ce poate. La usa din mijloc era un aurolac care cersea si mirosea ingrozitor, un rrom (ca e jignire sa ii numesti altfel), care a coborat nestingherit si neobservat la prima statie, desi autobuzul era pe jumatate gol, si nu plin. Nu e prima data cand vad asta si mereu am vrut sa comentez ceva, sa le spun oamenilor alora care se numesc controlori: "fratilor, da' cu astia ce faceti?" dar sa te pui cu organul public de control nu e un lucru pe care si-l permite oricine.
Nu despre aurolacul cu pricina era vorba. Oricum va spuneam ca a coborat la prima statie.Luand mai multa lume la puricat dupa bilete si abonamente, controlorii nostri au nimerit la un tanar, un om decent, ce se intorcea de la munca acasa, cel putin asa parea. Omul a predat binevoitor cardul de abonament pentru control, dar surpriza: la trecerea prin dreptul aparatului specializat din autobuz cardul nu facea nici o reactie, nu tu piu piu, nu tu piuuuuuuuuu din ala lung, nimic. Toti cei 3 controlori au tabarat in jurul tanarului in cauza, care, saracul, nu intelegea ce se intampla. Va jur ca nici eu nu intelegeam. Stateam si ma uitam ca la film. Explicatia nu a intarziat, totusi, sa apara: dom'ne, ti s-a demagnetizat cardu', esti pasibil de amenda. Pai cum dom'ne sa mi se demagnetizeze cardul ca d'abia ieri m-am dus si l-am reincarcat? Pai, da, dar sigur l-ati tinut langa telefon sau pe televizor si de aia s-a demagnetizat. Am ramas cu ochii ca bufnita la asemenea explicatii hilare, desprinse din povestile cu zane si zmei. Argumentul ca materialele din care e facut cardul sunt proaste, la fel ca si compostoarele in care nu iti intra biletul de hartie a fost exclus din start. Si uite asa se trezi personajul in cauza cu o amenda de 50 de RON. Argumentele lui ca fiecare card, fiind nominal, are o evidenta undeva, intr-o baza de date, cand a fost facut si ce valabilitate are, au fost bagate la gunoi. Omului i s-a retinut buletinul si i s-a intocmit proces verbal. In cazul in care avea o contestatie de facut trebuia sa mearga la un sediu pe langa liceul Sincai, cu program de la 7 la 16 in nu stiu ce zi a saptamanii.
Am coborat la Apicola, sa astept urmatorul autobuz. Plin de ciobani, muncitori nespalati, si oameni cu PET-urile de bere in mana, duhnind a alcool si a toate alea. Pe ici, pe colo, un om normal. Stau in Baneasa si asta imi ocupa tot timpul.
RSS Feed (xml)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu