E criza, dar nesimtirea e in floare!

Cum mai nou, orice i se intampla romanului e pus pe seama crizei, si mai mult decat atat, crizei economice mondiale (sa nu uitam ca fiecare dintre noi este, in cele din urma, un mic corporate), inca o data am fost martora nesimtirii conducatorilor auto din Bucuresti. Incep sa ma indoiesc cand aud mizerii de stiri cum ca n-avem bani de paine, de masini, de benzina. Cum sa n-avem, cand romanul insusi e nascut in BMW?
Ma intorceam acasa de la munca, si asteptam masina 205 in statia de la Muzeul Satului, inspre Baneasa. Cum ploua mai infernal decat in luna lui marte, eu si inca cativa concetateni amarati, asteptam frumusel masina (nu pe cea personala), sub modestul refugiu al statiei din plin zona rezidentiala a Capitalei.
Si uite asa stai si astepti frumos si senin, cand pac, vine ditamai bolidu' si cum naiba, fix in baltoaca nimereste, cred ca e o placere orgasmica sa vezi niste fraieri facuti ciuciulete (ca-n scrierile lui Creanga).
E criza, ca asa e la moda, ca daca n-ar fi, nu s-ar povesti. Cum sa stai acasa, sa te uiti la TV sau sa faci curat, sau sa muncesti, ca un roman amarat? Nu, tu trebuie sa iti etalezi ultimul racnet de masina luata pe banii lu' taticu' mergand pe bulevard si facandu-i din geam (si din roti) pe aia saraci cu duhul.